TimeForAds
Charlize Theron Ador Dior

Charlize Theron: Ador Dior

Coca-Cola propune o alternativa sanatoasa la retelele de socializare

Coca-Cola propune o alternativă sănătoasă la rețelele de socializare

O reclamă pe zi Nespresso - UMilk

O reclamă pe zi: Nespresso – UMilk

Dansul găinii, sursă de inspirație pentru cel mai recent spot Mercedes-Benz

Dansul găinii, sursă de inspirație pentru cel mai recent spot Mercedes-Benz



Posted by alexandra On March - 17 - 2012

Când alegi publicitatea ca domeniu în care să profesezi, alegi să fii alături de ea “şi la bine şi la greu”. Ca atunci când ai o nevastă, lucrurile nu pot fi întotdeauna roz şi din cauza acestui lucru comentăm azi o reclamă de la Oreo.

Titlul spotului e destul de previzibil: In a world that’s become way too adult, celebrate the kid inside with OREO. Sărbătorim copiii din noi, pentru că Oreo este o marcă foarte renumită în Statele Unite, o marcă cu renume care împlineşte 100 de ani. Se pare că 1912 a fost un an bun pentru proiecte care au făcut istorie ca şi Universal Studios (deşi, e drept, Universal e mult mai renumit pe plan internaţional). În orice caz, revenind la Oreo şi reclama cu pricina.

Oreo

De data asta ceea ce a ieşit din “mâna” agenţiei nu mi-a mai plăcut. Şi am destule motive pentru a susţine asta, începând de la faptul că nu e memorabilă în niciun fel, până la jocul destul de slab al actorilor şi faptul că arată cum unul dintre personaje linge un biscuite. Ştiu că facem asta când suntem mici, că lingem crema de pe biscuiţi, dar pe bune, a vedea un adult că face asta se poate interpreta foarte greşit şi uneori e chiar şi puţin scârbos. Când suntem copii nu e scârbos pentru că… ei bine, suntem copii, copiii sunt drăgălaşi şi când mănâncă rahat tâmpenii. Aceeaşi problemă am avut-o şi cu reclama aceea la Ulpio în care un tip lingea un biscuite ca exerciţiu de sărut. Problema cu acest gest e că trasează o linie mult prea fină între tenta sexuală şi ceea ce făceam când eram mici.

Ce se întâmplă în spotul de mai jos poate fi rezumat foarte sec şi pe scurt. Nişte copii intră cu tăvi de biscuiţi Oreo în vagonul de tren. Îi trezeşte pe toţi din rutină, mâncăm, ne “simtem” copii şi la sfârşit pancarta “Next Stop: Childhood” încearcă să ne dea impresia că e vorba de ceva mai profund. Probabil de fapt pe asta şi trebuiau să se axeze, pe ideea de copilărie ca o următoare staţie, să transpună personajele cumva în trecut, cam ca scena din Ratatouille, de la sfârşit, în care criticul mănâncă tocana şi are acel flashback. Eu pe aşa ceva aş fi insistat.

Într-o notă mai pozitivă, vă prezint totuşi şi un scurt video aniversar în care se explică cum s-a ajuns la forma actuală a biscuitelui. Un alt factor care te ajută să îţi dai seama că reclama de mai sus e slabă? Abia după ce am văzut prezentarea de mai jos mi s-a făcut poftă de biscuiţi. Ce păcat că e 11 noaptea şi buticul de la colţ e închis :D

close
Facebook IconTwitter Icon